Tartru Dentar

tartru dentar

Ce este tartru dentar?

Tartru dentar cunoscut și sub denumirea de piatră dentară, este o acumulare dură de placă bacteriană mineralizată care se formează pe suprafața dinților. Tartru dentar poate duce la probleme dentare grave, cum ar fi cariile, gingivita și parodontita. Acest ghid cuprinzător oferă informații detaliate despre tartrul dentar, cauzele formării sale, simptomele asociate, metodele de îndepărtare profesională și acasă, precum și strategii eficiente de prevenire.

Tipuri de tartru dentar

tartru dentar suggingival si supragingival

Tartrul dentar poate fi localizat în mai multe zone ale dinților și gingiilor. În funcție de locul de formare, se disting două tipuri principale de tartru:

  • Tartru supragingival– este localizat pe suprafața dinților, deasupra nivelului gingiei. Acesta poate fi văzut de obicei ca o depunere alb-gălbuie sau maronie, în special pe dinții frontali și cei din partea de sus a gurii
  • Tartru subgingival – este localizat sub nivelul gingiei, adică într-un loc invizibil ochiului liber. Acest tip de tartru se formează atunci când placa bacteriană nu este îndepărtată prin periaj dentar și ajunge să se acumuleze sub gingie. Tartrul subgingival poate duce la inflamații ale gingiilor și ale țesutului de susținere a dinților parodontiul.

Ce simptome are tartru dentar?

  • Respirație urât mirositoare ( Halitoză );
  • Modificarea nuanței smalțului – apariția unor pete inestetice gălbui sau maronii;
  • Depuneri dure pe dinți;
  • Sensibilitatea unor dinți cauzată de distrugerea țesutului gingival;
  • Gingii roșii, umflate și sângerare la periaj
  • Suprafețele interioare ale dintilor se pot simți aspre la atingere
  • Riscul de apariție a cariilor și infecțiilor gingivale sau parodontale
simptome tartru dentar

Factori care favorizează formarea tartrului dentar

ne indepartarea tartru dentar
  • Igienă orală deficitară: Periajul insuficient sau nerespectarea aței dentare permit acumularea plăcii bacteriene, favorizând formarea tartrului.
  • Consumul excesiv de zahăr și carbohidrați: Zahărul și carbohidrații rafinați hrănesc bacteriile din placa bacteriană, contribuind la proliferarea lor.
  • Stagnarea salivei: Saliva insuficientă reduce capacitatea de autocurățare a cavității bucale, favorizând acumularea plăcii bacteriene.
  • Fumatul: Fumatul crește riscul acumulării de placă bacteriană și afectează eficiența tratamentelor dentare.
  • Factori genetici: Anumite persoane pot fi mai predispuse la formarea tartrului dentar din motive genetice.
  • Anumite afecțiuni medicale: Diabetul, bolile cardiovasculare și osteoporoza pot crește riscul de apariție a tartrului dentar.

Ce se întâmplă dacă tartrul nu este îndepărtat?

Simptomele tartrului dentar:

  • Depuneri dure, galbene sau maro pe dinți, mai ales la baza gingiilor:
    • Supragingival: Vizibil ca o crustă pe suprafața dinților.
    • Subgingival: Nu este vizibil, dar poate fi detectat de medicul stomatolog cu ajutorul unei sonde.
  • Respirație urât mirositoare persistentă
  • Gingii inflamate, sângerânde sau sensibile
  • Sângerare la periaj
  • Dureri dentare
  • Retragerea gingivală
  • Mobilitatea dinților

Consecințele netratării tartrului dentar:

  • Carii dentare
  • Gingivită (inflamația gingiilor)
  • Parodontită (afectarea gravă a gingiilor și osului alveolar)
  • Pierderea dinților
  • Afectarea stării generale de sănătate
tartru dentar unde se depune

Tartru dentar- modalități de prevenire

preventie
  • Igienă orală riguroasă: Periați dinții de două ori pe zi, timp de două minute, și folosiți zilnic ața dentară pentru a îndepărta placa bacteriană.
  • Vizite regulate la dentist: Vizitați medicul stomatolog pentru detartraj profesional și controale periodice cel puțin o dată la șase luni.
  • Alimentație echilibrată: Limitați consumul de zahăr și carbohidrați rafinați, care hrănesc bacteriile din placa bacteriană. Optați pentru fructe, legume și alimente bogate în calciu.
  • Hidratare corespunzătoare: Beți suficientă apă pe parcursul zilei pentru a stimula fluxul salivar. Saliva are proprietăți antibacteriene naturale care ajută la spălarea resturilor alimentare și la menținerea sănătății orale.

Renunțarea la fumat: Fumatul crește riscul acumulării de placă bacteriană și afectează eficiența tratamentelor dentare.

Cum să eliminați tartru dentar de pe dinți?

curatarea dentara profesionala

Detartrajul cu Ultrasunet

Acesta este cel mai comun și eficient mod de a îndepărta tartrul dentar. Este o procedură nedureroasă și se poate face atât manual, cât și cu ajutorul unor instrumente cu ultrasunete. În timpul procedurii, medicul stomatolog va folosi instrumentele speciale pentru a îndepărta depunerile de tartru supragingivale și subgingivale. Această procedură este importantă pentru a preveni inflamația gingiilor și sângerările la periajul dentar, precum și pentru a îndepărta petele de pe dinți.

Periajul Profesional

Această procedură este realizată de medicul stomatolog folosind instrumente și paste de dinți speciale. Scopul este de a îndepărta tartrul din cele mai inaccesibile zone, precum și de a îmbunătăți aspectul dinților prin îndepărtarea petelor colorate. Periajul profesional este important pentru a menține sănătatea orală și pentru a preveni problemele dentare pe termen lung.

Air Flow

Air flow este o tehnologie inovatoare care folosește un jet de apă, aer și particule abrazive pentru a îndepărta petele și depunerile persistente de pe suprafața dinților. Această procedură este mai puțin invazivă decât detartrajul cu ultrasunete și poate curăța zonele greu accesibile. Este ideală pentru îndepărtarea petelor de cafea, ceai, vin roșu sau fumat și poate îmbunătăți aspectul dinților în timpul unei singure vizite la medicul stomatolog.

Mai mult

Când trebuie să fac igienizarea profesională a dinților pentru a îndepărta tartru?

cand trebuie indepartat

Dacă există probleme ale gingiilor sau prezența unei afecțiuni parodontale, medicul stomatolog poate recomanda o igienizare profesională la fiecare 3-4 luni pentru a preveni agravarea afecțiunii.

Este important să se ia în considerare și factorii de risc individuali, cum ar fi fumatul, dieta și prezența înghesuirilor dentare, care pot influența ritmul de formare al tartrului și necesitatea unei igienizări profesionale mai frecvente.

În general, după vârsta de 40 de ani, este recomandat să se facă igienizarea profesională a dinților la fiecare 4-6 luni, pentru a preveni problemele dentare și parodontale, mai ales în cazul pacienților predispuși la astfel de afecțiuni sau la fumători. Este important să discutați cu medicul stomatolog pentru a stabili frecvența optimă a igienizărilor profesionale în funcție de nevoile individuale.

 

Referințe