Placa Bacteriana

placa bacteriana

Ce este placa bacteriana

Placa bacteriana, cunoscută și sub denumirea de biofilm oral, este o peliculă incoloră, albă sau galbenă care se formează constant pe suprafața dinților. Ignorarea ei poate duce la probleme dentare grave, cum ar fi cariile, gingivita și parodontita. Acest ghid cuprinzător oferă informații detaliate despre placa bacteriană, cauzele formării sale, etapele de dezvoltare, diferența dintre placă și tartru, precum și strategii eficiente de prevenție și combatere.

Cum se formeaza placa

Factori favorizanți:

  • Igiena orală deficitară
  • Consumul excesiv de zahăr și carbohidrați
  • Stagaarea salivei
  • Fumatul
  • Factori genetici
  • Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul

Etape:

  1. Pelicula dobândită: Un strat subțire de proteine, mucozități și alte substanțe organice se formează pe dinți.
  2. Colonizarea bacteriană: Bacteriile se adună pe peliculă și se multiplică rapid.
  3. Maturizarea plăcii: Placa devine mai groasă și mai greu de îndepărtat.
  4. Mineralizarea: Placa se transformă în tartru, o substanță dură ce necesită intervenție profesională pentru îndepărtare.

 Depunerea maximă este atinsă după un interval de 30 de zile.

Placa bacteriana supragingivală și subgingivală

  • Supragingivală: Se formează deasupra gingiilor și este mai ușor de observat și îndepărtat prin periaj. Placa bacteriană supragingivală este responsabilă de apariția cariilor dentare și a inflamației gingivale.

 

  • Subgingivală: Se formează sub gingii, este mai greu de identificat și necesită o atenție sporită pentru a fi eliminată. Pentru că este poziționată profund în șanțul gingival și uneori chiar în contact direct cu rădăcinile dinților. Placa bacteriană subgingivală este considerată mai periculoasă decât cea supragingivală, deoarece poate provoca inflamație și boală gingivală avansată
placa bacteriana

Caracteristica placii bacteriene 

caracateristica placii bacteriene

Caracteristicile plăcii bacteriene:

  • Biofilm complex:
    • Un grup de microorganisme care trăiesc împreună și interacționează, protejându-se de agenți antimicrobieni și de sistemul imunitar.
  • Se poate transforma în tartru
    • Placa neîndepărtată se mineralizează în 24-72 de ore.
  • Afectează semnificativ sănătatea orală și generală:
    • Provoacă carii, gingivită, parodontită și alte probleme.

 

Deși placa bacteriană poate fi considerată doar o problemă estetică, ea poate avea consecințe grave asupra sănătății orale și generale a persoanei. Placa bacteriană poate duce la formarea cariilor dentare, a inflamației gingivale și a bolii parodontale, care poate afecta în cele din urmă structurile de susținere ale dinților și poate duce la pierderea lor.

Cum să evidențiezi placa bacteriana?

Simptome:

  • Depuneri gălbui
  • Respirație urât mirositoare
  • Sensibilitate dentară
  • Sângerare gingivală

 

Zonele deosebit de favorabile pentru formarea placii bacteriene sunt zonele cel mai puțin accesibile pentru o bună igienă:

  • Spațiile dintre dinți – acestea pot fi greu de curățat cu periajul, iar utilizarea aței dentare este necesară pentru a îndepărta resturile alimentare și bacteriile din aceste zone.
  • Partea posterioară a dinților – această zonă este adesea ignorată în timpul periajului și poate acumula placa bacteriană, ceea ce duce la carii dentare și probleme ale gingiilor.
  • Linia gingivală – acesta este locul în care gingia se atașează de dinte și poate fi dificil de curățat cu periajul, iar acumularea plăcii bacteriene poate duce la inflamații și gingivită.
  • Suprafețele de mestecat ale dinților molari – aceste zone au o textură mai aspră, ceea ce le face mai susceptibile la acumularea plăcii bacteriene și formarea cariilor.
  • Zonele din spatele aparatelor ortodontice sau protezelor dentare – acestea pot fi mai dificil de curățat, deoarece există mai multe suprafețe și crăpături în care se poate acumula placa bacteriană.

Diferența dintre tartru și placă

placa bacteriana

Placa bacteriană este o peliculă moale lipicioasă care se formează pe dinți și sub gingii pe parcursul zilei în care se acumulează bacteriile.

Tartrul dentar este ceea ce se formează pe dinți dacă placa nu este îndepărtată. Este o acumulare solidă și dură de placa bacteriană care s-a mineralizat pe dinți și pe gingii. Tartrul dentar nu poate fi îndepărtat prin periajul dentar și este necesară îndepărtarea sa în cabinetul stomatologic cu ajutorul instrumentelor speciale.

Evoluția plăcii bacteriene 

Când placa rămâne pe dinți mult timp:

  • Favorizează reproducerea microorganismelor;
  • Deșeurile bacteriilor creează un cadru pentru tartru;
  • La început, tartrul se formează deasupra gingiei, apoi trece sub ea, exfoliând țesuturile moi.

Placa bacteriană este o acumulare de microorganisme patogene care poate evolua prin o serie de probleme dentare. Printre acestea se numără:

  • Caria dentară: placa bacteriană conține agenți cauzatori ai cariilor, care eliberează acizi care pot demineraliza smalțul și să conducă la formarea cariilor.
  • Gingivita: placa bacteriană poate irita gingiile, determinând inflamație, înroșire, sângerare și formarea de șanțuri și pungi parodontale.
  • Parodontita: inflamația ajunge la țesuturile moi incojuratoare și poate cauza pierderea de suport pentru dinți, ceea ce duce la slăbiciunea și mobilitatea dintelui.
  • Stomatita: bacteriile din placa bacteriană pot infecta micro-rănile din cavitatea bucală și să conducă la formarea de ulcere. Riscul de intoxicație este crescut în cazul unui sistem imunitar slăbit.

Este important să prevenim acumularea de placa bacteriană prin periajul dentar zilnic și vizite regulate la dentist pentru curățare și examinare.

placa bacteriana

Cum poți preveni evolutia plăcii bacteriene?

prevenirea placii bacteriene
  • Folosiți tehnici corecte de periaj dentar: Periaj dentar de două ori pe zi, timp de două minute, cu o periuță de dinți cu peri moi. [1].
  • Utilizarea aței dentare zilnic pentru a îndepărta resturile alimentare din spațiile dintre dinți. Ața dentară ajunge în zonele inaccesibile periuței de dinți[1].
  • Utilizarea apei de gură. Apa de gură antibacteriană poate ajuta la reducerea numărului de bacterii din cavitatea bucală, complimentând periajul și folosirea aței dentare.
  • Curățarea limbii. Bacteriile se pot acumula și pe limbă, contribuind la respirația urât mirositoare. Curățarea limbii cu periuța de dinți sau cu o rază specială pentru limbă ajută la reducerea numărului de bacterii.
  • Alimentație sănătoasă, cu un consum redus de zahăr și carbohidrați. Zahărul și carbohidrații rafinați hrănesc bacteriile din placa bacteriană, contribuind la dezvoltarea acesteia[2].
  • Hidratare corespunzătoare: Beți suficientă apă pe parcursul zilei pentru a stimula fluxul salivar. Saliva are proprietăți antibacteriene naturale care ajută la spălarea resturilor alimentare și la menținerea sănătății orale [3].
  • Vizite regulate la dentist (de 2 ori pe an) controale periodice. Dentistul poate îndepărta placa bacteriană și tartrul acumulat, identificând precoce eventuale probleme dentare[1].

Revelatorii de placă bacteriană

Revelatorii de placă bacteriană sunt soluții sau substanțe care ajută la evidențierea bacteriilor prezente pe suprafețe, cum ar fi dinții și gingiile. Acestea sunt necesare pentru a identifica prezența și gradul de acumulare a plăcii bacteriene, care poate duce la probleme dentare precum cariile dentare și bolile gingivale. Revelatorii de placă bacteriană funcționează prin colorarea bacteriilor cu o culoare specifică, permițând astfel medicului dentist să vadă zonele care necesită curățare mai intensă sau alte tratamente pentru a preveni sau trata afecțiunile dentare.

placa bacteriana

Recomandări suplimentare

  • Înlocuiți periuța de dinți la trei luni sau mai devreme: Perii tociți își pierd eficiența în îndepărtarea placii bacteriene [5].
  • Utilizarea corectă a aței dentare: Introduceți ușor ața dentară între dinți și curbați-o în jurul fiecărui dinte pentru a îndepărta placa și resturile alimentare [6].
  • Consultați medicul stomatolog pentru soluții personalizate: În funcție de severitatea formării placii bacteriene și de nevoile dumneavoastră individuale, medicul stomatolog vă poate recomanda produse sau tratamente suplimentare pentru prevenție [1].

Legătura dintre placa bacteriană și bolile sistemice

Placa bacteriană nu afectează doar sănătatea orală, ci poate contribui și la dezvoltarea unor afecțiuni sistemice grave. Bacteriile din placa bacteriană pot intra în fluxul sanguin prin gingiile inflamate, ajungând la alte zone ale corpului și provocând probleme precum:

  • Boli cardiovasculare: Studiile științifice sugerează o legătură între acumularea placii bacteriene și un risc crescut de boli de inimă, atacuri de cord și accident vascular cerebral [1].
  • Diabet: Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la acumularea placii bacteriene și la apariția problemelor gingivale. De asemenea, controlul deficitar al glicemiei poate agrava afecțiunile gingivale existente [2].
  • Boli respiratorii: Bacteriile din placa bacteriană pot ajunge în plămâni prin inhalare, crescând riscul de pneumonie și alte infecții respiratorii [3].
  • Sarcina cu risc crescut: Bolile gingivale severe pot crește riscul de naștere prematură și de greutate mică la naștere [4].
  • Artrita reumatoidă: Cercetările sugerează o posibilă legătură între acumularea placii bacteriene și agravarea artritei reumatoide [5].

Referințe